DIVERTICULITĂ - Simptome, cauze și tratament

DIVERTICULITĂ - Simptome, cauze și tratament

Diverticulele sunt buzunare mici sau găuri care se formează pe peretele colonului, de obicei la persoane de peste 60 de ani. Mulți oameni au diverticule în colon fără a prezenta nici un fel de plângere sau simptom.

Diverticulul poate, însă, infecta, ceea ce duce la o imagine numită diverticulită, care este comună cu febra, dureri abdominale și modificări ale obiceiurilor intestinale.

În acest articol vom explica ce este un diverticul și care sunt cauzele, simptomele și tratamentele diverticulitei.

Ce este un diverticul?

Un diverticul este o pungă mică care se formează pe peretele intestinului gros (colon), similar cu un deget de măgar, așa cum se poate vedea în ilustrația de mai jos.

Un diverticul este de obicei între 0, 5 și 1 cm și se formează în principal în porțiunea finală a intestinului (coloană descendentă și sigmoidă). Diverticulele apar, de obicei, în regiunile mușchilor colonului în care există vase de sânge. Aceste informații vor fi importante atunci când vor fi discutate o parte din simptome.

Orice pacient care are cel puțin un diverticul identificat ca având un test diagnostic, fie radiologic, fie endoscopic, este considerat a avea o boală diverticulară sau, pur și simplu, diverticuloză.

Cum apare diverticulul?

Diverticul pare să apară dintr-o slăbiciune a peretelui colonului asociată cu anii de presiune crescută în interiorul intestinului. Principalii factori de risc sunt vârsta, care favorizează slăbirea musculaturii intestinale și o dietă scăzută în fibre, care, pe lângă încurajarea constipației intestinale, contribuie, de asemenea, la formarea fecalelor mici și neformate, ceea ce crește lucrați la colon pentru a le împinge către rect și anus.

Alți factori de risc cunoscuți sunt obezitatea și stilul de viață sedentar.

Aproximativ 30% dintre persoanele peste 60 de ani și peste 60% dintre persoanele de peste 80 de ani au diverticule.

Ce este diverticulita?

Majoritatea pacienților cu diverticuloză nu au simptome și de multe ori nici măcar nu știu că au boală diverticulară. Diverticulita apare când una dintre diverticule devine inflamată. Diverticulita = inflamația diverticulului. Pentru o mai bună înțelegere a conceptelor acestui text, vă sugerez să citiți: CE ESTE INFLAMAȚIA?

Se crede acum că principala cauză a diverticulitei este obstrucția diverticulului prin bucăți mici de fecale, care favorizează proliferarea bacteriilor din diverticul.

Nu există dovezi științifice care să ateste faptul că consumul de arahide, semințe, porumb, popcorn sau alte alimente de această dimensiune poate provoca obstrucția diverticulului care duce la diverticulită. Acesta este doar un mit, iar pacienții cu diverticule nu trebuie să evite acest tip de hrănire.

Simptomele diverticulitei

Diverticulita este deseori numită "apendicită pe partea stângă". Simptomele pot fi foarte similare, deoarece procesul patologic este similar. În general, simptomele sunt: ​​stare generală de rău, durere severă în abdomenul stâng jos, febră, modificări ale ritmului intestinal, indiferent de diaree sau constipație, greață și vărsături. Eventual, diverticulita apare în partea dreaptă a intestinului, o afecțiune care nu poate fi diferențiată clinic de apendicită (vezi: Simptome și cauze de apendicită).

Una dintre complicațiile posibile ale diverticulitei este perforația diverticulului inflamat care duce la contactul cu conținutul intestinal (fecale) cu cavitatea peritoneală, care provoacă o peritonită intensă. O altă complicație îngrijorată este formarea unui abces în diverticul, o afecțiune dificil de tratat și care crește riscul de ruptură a diverticulului.

După cum se observă la începutul acestui text, multe forme de diverticulă se găsesc în zonele în care vasele de sânge trec, favorizând leziunile lor și apariția sângerărilor în intestin, care se manifestă clinic prin prezența sângelui în materiile fecale.

O complicație mai rară este formarea fistulelor, care este aspectul unei comunicări între două organe. De exemplu, dacă diverticulita se produce într-o zonă a intestinului, în apropierea vezicii urinare, inflamația poate determina aceste două zone să se prindă împreună și să creeze o gaură între ele (fistula), cauzând urină să intre în contact cu intestinul și scaunul vezicii urinare.

Diagnosticul diverticulozei - Diverticulita

Distructele asimptomatice sunt, de obicei, descoperite prin examinare radiologică sau endoscopică. În cele mai multe cazuri, acestea sunt identificate în colonoscopii efectuate pentru screening-ul pentru cancerul de colon.

Atunci când se suspectează diverticulita în curs de desfășurare, cel mai bun test diagnostic este tomografia computerizată (CT) a abdomenului. În aceste cazuri, colonoscopia se face, de obicei, numai după rezolvarea inflamației pentru evaluarea posterioară și cuantificarea diverticulei (citiți: COLONOSCOPY EXAM). În timpul fazei acute a diverticulitei, există teama că procedurile endoscopice pot agrava diverticulita și pot facilita perforațiile zonei inflamate.

Scanarea CT este capabilă să diagnosticheze nu numai diverticulita, ci și abcesele și fistulele, dacă sunt prezente. Ultrasonografia poate fi de asemenea utilizată ca prima examinare, înainte de CT, pentru ușurința și confortul procedurii.

Tratamentul diverticulitei

Pacienții cu diverticuloză fără simptome nu au nevoie de tratament. Numai modificările în dietă sunt indicate pentru a consuma mai multe fibre pentru a mări volumul scaunului, ceea ce teoretic ar reduce riscul de obstrucție a diverticulului și ar preveni formarea de leziuni noi.

O diverticulită ușoară poate fi tratată la domiciliu cu antibiotice și o dietă limitată la lichide. În cazurile mai severe cu febră mare, este necesară o durere abdominală intensă și incapacitatea de a mânca alimente, spitalizarea și utilizarea antibioticelor intravenoase.

Când nu există răspuns la tratamentul clinic sau când apar complicații precum perforațiile și peritonita, este indicată operația de lavaj la peritoneu și îndepărtarea zonei bolnave a colonului. De obicei, trebuie să aveți o colostomie timp de câteva luni pentru a lăsa intestinul să se vindece.


DIETA PENTRU PREVENIREA CANCERULUI

DIETA PENTRU PREVENIREA CANCERULUI

Există aproximativ 13 milioane de noi cazuri de cancer anual și 8 milioane de decese în întreaga lume. Multe dintre aceste cazuri, din păcate, se datorează tumorilor care pot fi prevenite în prezent. Prevenirea deceselor provocate de cancer se poate face fie prin diagnosticarea tumorii în stadii foarte incipiente, permițând intervenția înainte de a se dezvolta cancerul, fie prin modificarea factorilor de mediu sau a obiceiurilor de viață care cresc riscul de cancer, cum ar fi fumatul, nutriția slabă și expunerea excesivă la soare. Prevenirea cance

(medicină)

VITAMINA C - Importanța, efectele și alimentele bogate

VITAMINA C - Importanța, efectele și alimentele bogate

Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, este o vitamină necesară pentru sinteza colagenului, care este o structură importantă în formarea oaselor, cartilajelor, mușchilor și vaselor de sânge. Vitamina C acționează și asupra sistemului imunitar și a sistemului nervos central. Deficitul de

(medicină)