TUNING ȘI VERTIGEM - Cauze și simptome
Amețeli este un termen dificil de definit, folosit adesea în mod eronat pentru a descrie senzații precum dezechilibru, greață, hipotensiune, slăbiciune, dublă viziune, estompare vizuală sau stare de rău. Adevărul real este cel care prezintă un fals sentiment de auto-mișcare sau de mediu, adesea asociat cu dezechilibru și / sau senzație de rău. Când amețeli este cauzată de un sentiment de mișcare de rotație, adică se pare că totul se învârte, numim vertij. Vertijul este cel mai frecvent tip de amețeli.
În acest text vom explica de ce apar amețeli și care sunt bolile care le provoacă. Dacă sunteți în căutarea de informații despre boala de mișcare, amețeli care apar atunci când conduceți sau expediați, sau despre leșin și sincopă, textele dvs. sunt următoarele:
- CINETOZĂ | Filme de filmare
- DISABILITATE, SYNCOPE ȘI REFLEX VAGAL
De ce apar amețeli și vertij?
Pentru a rămâne în echilibru, pentru a ști unde suntem în legătură cu mediul (culcat, în picioare, înclinat, lateral, picioare întinse, brațe înălțate etc.) și pentru a ști dacă suntem în picioare sau în mișcare, trebuie corpul nostru oferă informații detaliate creierului.
Avem în principiu trei mijloace pentru a trimite aceste informații către sistemul nervos central:
1. Viziune, care ne ghidează unde suntem și cum mediul este în jurul nostru.
2. Propriocepția, care este capacitatea creierului de a recunoaște locația spațială a corpului, poziția și orientarea acestuia, forța exercitată de mușchi și poziția fiecărei părți a corpului față de ceilalți, fără a folosi viziunea. Este propriocepția care ne permite, cu ochii închisi, să recunoaștem că avem brațele ridicate, cu capul în jos, înclinându-ne înainte, cu picioarele îndoite etc.
3. Urechea interioară, care este cea mai responsabilă pentru amețeli și vertij. Este de la el că vom vorbi puțin acum.
Ureche internă - Labirint și aparat vestibular
În interiorul urechii interne avem un organ numit labirint care face parte din aparatul vestibular, responsabil pentru menținerea echilibrului.
Labirintul este un set de arcade semicirculare care au lichide în interior. Mișcarea acestor fluide este interpretată de creier, ajutând la identificarea mișcărilor și menținerea echilibrului nostru.
Informația care trece prin labirint prin mișcarea acestor lichide ajută creierul să interpreteze mișcările unghiulare, accelerațiile liniare și forțele gravitaționale.
La fel de curios: știți de ce amețim după ce am făcut-o de mai multe ori? Pentru că atunci când ne oprim, chiar dacă suntem încă, lichidele din urechea noastră interioară se află încă în mișcare de rotație timp de câteva secunde, provocând creierul să interpreteze că încă mai alergăm. Dacă închidem ochii, amețelile cresc și mai mult, pentru că, cu ochii deschiși, viziunea reușește să atenueze mesajul greșit pe care urechea interioară o trimite la creier.
Diferențele dintre vertij și alte tipuri de amețeli
Caracterizarea amețelii ca vertij este importantă deoarece acest simptom este tipic bolilor aparatului vestibular. Cele mai frecvente cauze ale vertijului sunt bolile care afectează asimetric urechea interioară, fie prin calcificarea ariilor de labirint, inflamații, infecții, traume sau exces de lichid în aparatul vestibular.
După cum sa menționat deja în introducerea acestui text, vertijul este un tip de amețeli în care există iluzia mișcărilor de rotație. Aceste date sunt esențiale pentru ao distinge de alte tipuri de amețeală. De asemenea, este caracteristică vertijului faptul că amețelile sunt intermitente, adică se întâmplă să se întâmple în câteva săptămâni. Periculat amețeli, care nu se îmbunătățește niciodată, este cu greu o vertij. Vertijul tinde să se agraveze cu mișcări ale capului, fiind o modalitate simplă de a identifica tipul de amețeală pe care pacientul îl prezintă.
Simptome de vertij
Pe scurt, simptomele vertijului sunt:
- Amețeli rotative. Sentimentul este că tu sau mediul înconjurător se execută
- Dificultate în menținerea echilibrului
- Amețeli care se întâmplă frecvent în câteva zile
- Amețeli care se agravează cu mișcarea capului sau a trunchiului, când tusim sau când strănutăm
- Amețeala poate fi asociată și cu cefalee, sensibilitate la lumină sau zgomot, senzație de slăbiciune, dublă vizibilitate, tahicardie (inimă rapidă) și dificultate de a vorbi.
Un semn important al vertijului este prezența nistagmului: mișcarea involuntară, rapidă și scurtă a ochilor, de obicei în direcția laterală, ca în imaginea de mai jos.
Cauze de amețeală și amețeli
Aproximativ 40% din cazurile de amețeli se datorează bolilor aparatului vestibular, 10% se datorează leziunilor cerebrale, 15% tulburărilor psihiatrice, 25% nu sunt cu adevărat amețeli, ci pre-sincopii și dezechilibre, iar 10% originea nedeterminată. Să menționăm pe scurt câteva cauze comune de amețeli și vertij. Mai târziu voi scrie un text individual despre fiecare dintre aceste cauze.
Vertij pozitiv paroxistic pozitiv (BPPV)
Bentigin vertigo poziționată paroxistică, numită și vertij pozițional sau vertij postural, este cauza obișnuită a vertijului; este cauzată de calcificări în canalele mici din sistemul vestibular. Poziționarea vertigo are o durată scurtă (secunde până la câteva minute) și este de obicei declanșată de anumite mișcări ale capului. Boala poate fi prezentă timp de câteva săptămâni.
Pentru mai multe informații despre vertijul pozițional paroxistic, pozitiv, citiți: VERTIGEN POZIȚIONAL POZITIV BENIGN.
b. Boala Ménière
Boala Ménière este cauzată de prea multă lichid în labirint, ceea ce cauzează vertij, pierderea auzului și tinitus. Afecțiunea lui Meniere durează de la câteva minute până la câteva ore.
În boala lui Ménière, pacientul poate avea pierderi permanente ale auzului și poate avea dificultăți în menținerea echilibrului într-un mod cronic.
Pentru mai multe informații despre boala lui Ménière, citiți: BOLIILE DIN MÉNIÈRE.
c. Labirintită (nevrită vestibulară)
Labiritisul este cauzat de o inflamație a labirintului sau a ramurii vestibulare a nervului auditiv care transportă informații de la urechea interioară la creier. Principala cauză a acestei inflamații pare a fi o infecție virală. Pacienții cu labirintită au un debut brusc de amețeli severe, asociate cu greață, vărsături și dificultăți de staționare. Pot exista, de asemenea, pierderi de auz și tinitus. În labirint, simptomele pot dura câteva zile. Pentru mai multe informații, citiți: LABIRINTITE | Simptome și tratament.
d. Migrenă vertigo
Pacienții cu migrenă pot prezenta, de asemenea, episoade de amețeli (citiți: cefalee migrenă, cefalee de tensiune și semne de severitate).
e. Accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu
Ischemia sau infarctul cerebral pot provoca amețeli (citiți: CVA). Condiția este mai frecventă la vârstnici, la pacienții cu antecedente de diabet zaharat, hipertensiune arterială, fumat sau boli cardiovasculare. În accident vascular cerebral, sunt de obicei prezente simptome, altele decât amețeli, cum ar fi pierderea mișcării și / sau sensibilitatea la unul sau mai multe membre, dezorientarea, dificultatea de a vorbi etc.
f. medicamente
Otrăvirea cu unele medicamente poate provoca leziuni ale urechii interne, inclusiv cisplatina, fenitoina și antibioticele de clasă aminoglicozidică.
g. Ceara urechii
Rareori, pacienții cu afectare a ceară de ureche se pot plânge de amețeli (citiți: CERUMEN | ceară de ureche).
h. Scleroza multiplă (citiți: SCLEROZA MULTIPLE | Simptome, diagnostic și tratament)
i. Traumatism cranial
j. Atacuri de anxietate sau atacuri de panică
Semne de severitate a amețeli
Majoritatea cazurilor de vertij se auto-limitează și, deși simptomele sunt destul de inconfortabile, ele nu prezintă riscuri mai mari. Otorinolaringologul este specialistul indicat pentru a evalua cazurile de amețeli. Cu toate acestea, în cazul în care amețelul vine cu alte simptome, o imagine mai gravă poate fi în spatele ei.
De aceea, dacă prezentați amețeli și unele dintre semnele și simptomele descrise mai jos, solicitați imediat asistență medicală:
- Febră mare.
- Cefalee foarte severă (cu excepția pacienților care deja cunosc migrenă).
- Slăbiciune în unele membre.
Dificultatea de a vorbi.
- Pierderea conștiinței.
- Dureri la nivelul toracelui (citiți: DIAGNOSTICUL PIERDULUI | Cauze și simptome).
- Dezorientare.
Vărsături necontrolabile.
SINGURA DE SIGURANȚĂ ȘI BEBE - Simptome și tratament
Fiind mușcat de o albină, viespe sau viespe este un eveniment foarte dureros și înspăimântător, dar în majoritatea cazurilor nu provoacă complicații mai grave. Afectarea albinelor este atât incomodă, cât și dureroasă, dar nu evoluează dincolo de asta. Excepția apare la pacienții alergici la veninul Hymenoptera, un ordin care cuprinde familii de albine și viespe. În acest articol
ANNITA - NITAZOXANIDE - Doze, indicații și efecte adverse
introducere Nitazoxanida, cunoscută mai bine sub denumirea comercială Annita, este un remediu împotriva paraziților intestinali, care a câștigat multă popularitate în ultimii ani. Deși inițial indicat pentru tratamentul infecțiilor cu protozoare, cum ar fi criptosporidizarea și giardiaza, nitazoxanida a fost din ce în ce mai folosită în tratamentul gastroenteritei cauzate de alți germeni, cum ar fi amebiasis, ascariasis, strongiloidoză, trichuriază și chiar gastroenterită. cum ar fi cele cau
