CAUZELE DE MOARTE SUDDEN - Adulți, sportivi și bebeluși

Noi numim moarte subită orice eveniment care determină ca un individ să moară în mod neașteptat și relativ repede. Moartea bruscă poate să apară la orice grup de vârstă, dar este mai frecventă la persoanele în vârstă, care au deja boli cardiace anterioare. Cu toate acestea, chiar și tinerii sportivi sau copii presupuși sănătoși pot muri brusc.

În acest articol vom examina principalele cauze ale decesului subită la adulți, copii și sportivi tineri.

Ce este o moarte subită?

Definiția exactă a morții subită nu este încă un consens în mediul medical. Unele grupuri definesc moartea subită ca o moarte neașteptată care apare atât de repede de la apariția simptomelor încât cauza lor nu poate fi stabilită clinic cu certitudine absolută. Această definiție exclude orice tip de moarte violentă, fie prin omucidere, sinucidere sau accidente, cât și prin complicații ale unor boli cunoscute anterior, cum ar fi infecții grave sau cancer.

Alte grupuri preferă să definească moartea subită ca un eveniment care apare într-un mod care este inexplicabil la început și care duce pacientul la moarte în prima oră după apariția simptomelor. Sunt de asemenea incluse în conceptul de moarte subită oameni care sunt găsiți morți în mod neașteptat și inexplicabil.

Ca moartea unei cauze necunoscute din punct de vedere clinic, persoanele care suferă de moarte subită trebuie să fie întotdeauna luate la autopsie, astfel încât să poată fi elucidată sursa morții.

Cauzele morții subite la adulți

În marea majoritate a cazurilor de moarte subită, cauza provine din inimă. Problemele pulmonare, vasculare și cerebrale pot duce, de asemenea, la moarte subită și neașteptată.

De fapt, există zeci de cauze posibile pentru o moarte subită. Situații cum ar fi ingerarea accidentală a otrăvurilor, șocul electric de înaltă tensiune sau sufocarea după sufocarea unui obiect sau alimente pot provoca o moarte subită. Dar nu este vorba despre o astfel de moarte subită, cauzată de situații accidentale, pe care o vom vorbi. Ceea ce vom descrie în continuare sunt decesele subite cauzate de evenimentele naturale, adică declanșate de o anumită boală sau defect al organismului.

1. Infarctul inflamator

Afecțiunile fulminante sunt cea mai comună formă de moarte subită și apar prin două mecanisme de bază:

a. Necroza musculară cardiacă extensivă care duce la insuficiență cardiacă bruscă.
b. modificări ale conducerii electrice normale a inimii care duc la apariția aritmiilor cardiace maligne.

Infarctul inflamator este mai frecvent la persoanele în vârstă, cu antecedente de infarcte anterioare și / sau cu factori de risc pentru boli cardiovasculare, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, fumatul etc.

Imaginea clinică este similară cu cea a oricăror infarcturi, dureri în piept cu etanșare care pot sau nu să radieze pe brațul sau gâtul stâng, scurtarea respirației și transpirația. În cazul infarctului sever, pacientul colapsă rapid circulația, cu hipotensiune și pierderea conștienței.

Avem un articol exclusiv despre infarctul fulminant care poate fi accesat la acest link: INFARTO FULMINANTE.

2. ARHITMICA MALIGANTĂ

Aritmiile cardiace maligne nu apar doar după un infarct. De fapt, mai multe boli cardiace pot duce la aritmii și, în consecință, la moarte subită.

Noi numim aritmie malignă orice modificare electrică a inimii care îi împiedică să pompeze efectiv sânge. Cel mai grav tip de aritmie cardiacă este fibrilația ventriculară.

Inima pacientului cu fibrilație ventriculară nu se contractă eficient și pacientul intră în stop cardiac, în ciuda faptului că are activitate electrică în inimă. Pacientul devine fără puls, deoarece activitatea electrică a fibrilației ventriculare este atât de haotică încât nu poate comanda efectiv contracția mușchiului cardiac.

Dintre bolile care pot provoca aritmii cardiace maligne, putem menționa:

• Insuficiență cardiacă severă (citiți: CARDIAC INSUFFICIENCY).
• Miocardită (citiți: MYOCARDITE VIRAL).
• Cardiomiopatia hipertrofică.
• Prolapsul valvei mitrale cu regurgitare mitrală (citiți: PROLAPSE A VALVEI MITRALE).
• Sindromul QT lung.
• Sindromul Brugada.
• Cardiomiopatia aritmogenică a ventriculului drept.

Simptomele unei aritmii maligne sunt de obicei palpitații, dureri toracice, tahicardie (inimă foarte rapidă) și hipotensiune. Pacientul poate progresa rapid la pierderea conștienței.

Maladiile aritmiilor sunt o formă de moarte subită care poate fi inversată dacă sunt recunoscute și tratate imediat. Tratamentul se face cu un defibrilator, care este o mașină care emite șocuri electrice pentru a întrerupe o aritmie malignă. În prezent, persoanele cu o capacitate mare, cum ar fi aeroporturile și centrele comerciale, au mașini automate de defibrilare capabile să recunoască aritmiile și să emită șocuri electrice ori de câte ori este necesar.

Pacienții cu risc crescut de aritmii maligne, în special cei cu insuficiență cardiacă, pot primi un defibrilator implantabil, care este un fel de stimulator cardiac capabil să recunoască și să elibereze descărcări electrice dacă pacientul intră în aritmie.

Vorbim mai multe despre aritmii cardiace într-un text separat, care poate fi accesat la acest link: PALPITAÇÕES E ARRITMIAS CARIOS.

3. EMBOLISM PULMONAR

Embolia pulmonară (tromboembolismul pulmonar) este o altă cauză foarte frecventă de moarte subită. Această imagine este declanșată, de obicei, atunci când pacientul are o tromboză la nivelul picioarelor și se eliberează o bucată de tromb, care trece prin sânge către plămâni. Dacă plunjerul (cheag care circulă prin sânge) este suficient de mare, acesta poate bloca artera pulmonară, provocând un atac de cord brusc și amplu în plămân.

Principalul factor de risc pentru embolismul pulmonar este prezența trombozei în vasele profunde ale membrelor inferioare ale căror factori de risc sunt:

• Operații recente, în special a regiunii pelvine sau a picioarelor.
• Leziuni la nivelul membrelor inferioare.
• Cancer.
• Insuficiență venoasă severă a membrelor inferioare.
• Utilizarea pilulei contraceptive.
• Sarcina.
• Tulburări de coagulare, numite trombofilie.

Embolismul pulmonar trebuie gândit la toți pacienții presupuși sănătoși, care au o zi de deces subită după o intervenție chirurgicală extensivă sau traumă.

Avem un articol specific privind tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar. Accesați următoarele linkuri:
- CE ESTE TROMBIZA VENOA DE VENUS (DVT)
- Tromboembolismul pulmonar.

4. ÎNCETAREA ANEURISMULUI

Un alt eveniment catastrofal care poate duce o persoană la moarte în câteva minute este ruptura unui anevrism, fie el cerebral sau artera aortică.

a. Anevrismul aortic

Anevrismele aortice sunt mai frecvente la persoanele în vârstă, fumători, hipertensivi și cu colesterol ridicat. Anevrismul arterei aortice este un defect care se dezvoltă de-a lungul anilor, dar ruptura sa este o urgență medicală care poate duce pacientul la moarte în câteva minute până la ore. Anevrismele mai mari de 5, 5 cm sunt acelea care prezintă un risc mai mare de rupere.

Simptomele unui anevrism rupt de arteră aortică sunt dureri abdominale sau toracice, tahicardie (inimă rapidă), paloare a pielii și hipotensiune, care are loc prin pierderi de sânge rapide și masive.

Singura șansă de supraviețuire este atunci când imaginea este recunoscută rapid și pacientul poate fi dus la operație pentru a menține sângerarea.

b. Anevrism cerebral

Distrugerea anevrismului cerebral este chiar mai dramatică decât cea a anevrismului aortic. În acest caz, nu este pierderea masivă a sângelui care este cauza morții rapide, ci mai degrabă creșterea presiunii intracraniene și compresia creierului prin sângerarea care ocupă spațiu în interiorul capacului craniului.

Imaginea clinică începe de obicei cu o durere de cap bruscă și intensă. Este foarte frecvent ca pacientul să raporteze că această durere este cea mai intensă durere pe care a simțit-o vreodată în viața sa. În cazuri mai severe, pacientul evoluează cu vărsături, dezorientare și pierderea conștienței.

Avem texte specifice despre anevrisme, care pot fi accesate în aceste linkuri:
- ANEURISM AORTIC ABDOMINAL
- ANEURISMUL CEREBRAL
- ANEURISMA | Cauze și simptome

5. AVC - ACCIDENT CEREBRAL VASCULAR

Majoritatea cazurilor de accident vascular cerebral nu determină moarte subită, dar în funcție de amploarea accidentului vascular cerebral și a zonei afectate, pacientul poate evolua nefavorabil foarte repede. Leziunile brainstemului pot fi dramatice, deoarece această regiune controlează funcțiile vitale, cum ar fi respirația, de exemplu.

Accidentul hemoragic, care cauzează hemoragie intracerebrală, este o altă formă de accident vascular cerebral care poate progresa și cu o moarte relativ rapidă. Această formă de accident vascular cerebral apare, de obicei, la vârstnici și cu hipertensiune arterială slabă controlată.

Pentru a afla mai multe despre accident vascular cerebral, citiți următoarele articole:
- AVC | ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL.
- SIMPTOME ALE AVC.

6. EPILEPSIA

Pacienții cu epilepsie prezintă un risc ușor mai mare de moarte subită decât populația generală, în special adulții tineri. Cauzele sunt încă neclare, iar cele mai multe cazuri apar în timpul somnului. Moartea bruscă și inexplicabilă a epilepsiei reprezintă aproximativ 2-18% din decesele la pacienții cu epilepsie.

Pacienții cu episoade frecvente de convulsii sunt grupul cu cel mai mare risc. Alți factori de risc sunt aderența slabă la tratamentul antiepileptic, alcoolismul, episoadele convulsiilor nocturne și vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani.

Pentru a afla mai multe despre epilepsie, vizitați: EPILEPSY | CRIZĂ CONVULTIVĂ

Moarte subită la sportivi

Moartea bruscă asociată cu activitatea fizică este un eveniment rar, dar devastator, deoarece victimele sunt de obicei tineri, oameni aparent sănătoși. Marea majoritate a cazurilor au o origine cardiacă, cauzată de o boală cardiovasculară existentă anterior, dar care nu a fost diagnosticată până la momentul opririi cardiace. Cauza morții subite este de obicei o aritmie cardiacă malignă.

În ciuda repercusiunilor mari ale mass-media, care provoacă de obicei moartea bruscă a unui atlet, incidența acestui eveniment în ultimii 20 de ani a fost rară, apărând doar la 1 din 300 000 de sportivi.

Principalele modificări cardiace care predispun sportivilor la moarte subită sunt:

• Cardiomiopatia hipertrofică.
• Anomalii congenitale ale arterei coronare.
• Cardiomiopatia aritmogenică a ventriculului drept.
• Miocardita.
• Anevrismul aortei.
• Prolapsul mitral cu regurgitare mitrală.

Din fericire, multe dintre aceste modificări pot fi detectate timpuriu prin examinări medicale.

Vom vorbi în mod special despre moartea subită la sportivii amatori și profesioniști într-un articol care va fi scris pe scurt.

Sindromul de deces la sugari

Sindromul decesului infantile de scurtă durată (SIDS), cunoscut și sub numele de Sindromul morții infantile subită (SIDS), este cauza principală a decesului la sugari până în primul an de viață.

După cum sugerează și numele, sindromul de moarte subită a sugarului este o imagine a morții subite a copilului în primul an de viață, care apare inexplicabil și neașteptat la copii aparent sănătoși. Majoritatea cazurilor sunt asociate cu somnul, deci este cunoscut și ca "moartea pătuțului".

Apariția decesului subită este rară în prima lună de viață. Perioada cel mai mare de risc apare între 2 și 4 luni. După a patra lună, riscul începe să scadă dramatic, astfel încât doar 5% dintre cazuri apar după vârsta de 6 luni.

Nu știm exact cauzele morții subite la sugari, dar cu atât mai multe șanse există mai mulți factori. Printre factorii de risc, unii ies în evidență, cum ar fi mamele care fumează, camerele cu temperaturi ridicate și bebelușii care împart patul cu părinții sau cu un frate.

Cu toate acestea, principalul și cel mai cunoscut factor de risc este poziția în care copilul doarme. Copiii care dorm pe burtă sunt mai puțin susceptibili de a suferi o moarte subită în comparație cu copiii care dorm pe partea lor sau cu burta în jos. Popularizarea acestui fapt și educația pediatrilor de către părinți au condus la o reducere a incidenței morții subite a sugarului la nivel mondial.

Pentru a afla mai multe despre moartea bruscă a nou-născuților, citiți: CUM SĂ EVALUAȚI SĂRBĂTORUL SĂRBĂTOARĂ ÎN BABIE.

PAIN - Cauze, simptome și tratament

Durerea gâtului este unul dintre cele mai frecvente simptome ale practicii medicale, fiind frecvent atât la adulți, cât și la copii. Inflamația gâtului rezultă, de obicei, dintr-o imagine a faringitei și / sau a amigdalei, respectiv inflamația faringelui sau amigdală. Există mai multe cauze de durere în gât, cu mai mult de jumătate din cazuri de origine virale, cauzate de obicei de gripa, de frig sau de mononucleoză. În acest artic

(medicină)

CANCERUL CANCERULUI - genele BRCA1 și BRCA2

BRCA1 și BRCA2 sunt gene pe care le avem cu toții, a căror funcție este de a preveni apariția tumorilor prin repararea moleculelor ADN deteriorate. BRCA1 și BRCA2 sunt astfel gene care ne protejează de debutul cancerului. Când una dintre aceste gene suferă o mutație, aceasta își pierde capacitatea de protecție, făcându-ne mai sensibile la apariția tumorilor maligne, și anume cancerul de sân, cancerul ovarian și cancerul de prostată. În acest articol v

(medicină)