POTASSIC LOSARTANA - Pentru ceea ce servește, doze și efecte

POTASSIC LOSARTANA - Pentru ceea ce servește, doze și efecte

Losartanul potasic, de asemenea cunoscut sub numele de losartan, este un medicament care aparține clasei de antagoniști ai receptorilor de angiotensină II (ARB), care este utilizat pe scară largă în tratamentul hipertensiunii arteriale.

Pe lângă faptul că este un medicament antihipertensiv, losartanul poate fi, de asemenea, indicat ca parte a tratamentului insuficienței cardiace, îngroșării mușchiului cardiac sau insuficienței renale cronice, precum și controlului proteinuriei (pierderea proteinelor în urină).

În acest articol, vom aborda următoarele puncte despre losartanul de potasiu:

- Mecanism de acțiune.
- Indicații.
- Cele mai renumite nume comerciale.
- Cum să bei.
- Efecte secundare.
- Contraindicații.
- Interacțiuni medicamentoase.

Avertisment: acest text nu este destinat să fie un prospect complet pentru losartan. Scopul nostru este de a fi mai puțin tehnic decât o etichetă și mai util pentru pacienții care caută informații obiective și în limbaj accesibil publicului laic.

ANTI-HIPERTENSIV ARA II

Losartanul de potasiu este doar unul dintre medicamentele care aparțin clasei de antagoniști ai receptorilor de angiotensină II.

Celelalte medicamente disponibile în această clasă sunt:

- Candesartan.
- Irbesartan.
- Olmesartan.
- Telmisartana.
- Valsartan.

Toate ARA II au același mecanism de acțiune, au aproape aceleași efecte secundare și au o rată similară de eficacitate.

Nu există nici un medicament din clasa ARA II care să fie considerabil superior. Alegerea celui mai bun medicament din această clasă ar trebui individualizată, luând în considerare aspecte precum prețul și ușurința dozării.

ARA II sunt medicamente cu un mecanism de acțiune asemănător ACE, o clasă de medicamente care includ medicamentele enalapril, ramipril, lisinopril, captopril și altele.

Vorbim mai detaliat despre clasa ARA II și ACEI în articolul: Remedii pentru hipertensiune - ACEI și ARA II.

MECANISMUL ACȚIUNII

Losartan, la fel ca orice clasă ARA II, acționează prin prevenirea acțiunii unui hormon numit angiotensin II, care este responsabil pentru controlul tensiunii arteriale.

Angiotensina II stimulează contracția vaselor de sânge și creșterea absorbției de sodiu de către rinichi, ceea ce determină creșterea tensiunii arteriale.

Acțiunea antihipertensivă a losartanului apare deoarece împiedică angiotensina II să se lege de receptorii săi, numiți receptori AT 1, împiedicând hormonul să-și îndeplinească funcțiile.

75% dintre pacienții hipertensivi au niveluri de angiotensină II mai mari decât cei care ar fi necesari pentru a menține tensiunea arterială normală. În acest fel, inhibarea acțiunii sale prin utilizarea losartanului devine o metodă eficientă de scădere a tensiunii arteriale.

În restul de 25% dintre pacienții care nu au angiotensină II, eficacitatea antihipertensivă a losartanului este mai mică. Acest grup include indivizi etnici negri și pacienți vârstnici.

Prin urmare, losartanul nu trebuie să fie prima opțiune de tratament pentru hipertensiune la acești pacienți și trebuie indicat numai împreună cu un diuretic, cum ar fi chlorthalidona sau hidroclorotiazida.

Persoanele tinere și albe sunt cele care au un răspuns mai bun la medicamente antihipertensive atunci când sunt tratate cu losartan.

Indicatii ale losartanului potasiului

Losartanul trebuie prescris ori de câte ori medicul înțelege că inhibarea angiotensinei II poate aduce beneficii pacientului.

Situațiile care se încadrează în acest cadru sunt:

- Tratamentul hipertensiunii arteriale (citiți: HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Simptome, Cauze și tratament).
- Tratamentul insuficienței cardiace - citiți: FAILURE HEART - Cauze, simptome și tratament.
- Tratamentul hipertrofiei ventriculare stângi (îngroșarea peretelui inimii).
- Reducerea proteinuriei (pierderea de proteine ​​în urină) - citiți: URINE SPINY ȘI PROTEINURIA.
- Reducerea progresiei insuficienței renale cronice - citiți: INSUFICIENȚA RENALĂ CHRONICĂ - Simptomele, cauzele și tratamentul.

DENUMIRILE COMERCIALE Losartan

Losartan potasiul a fost pe piață de mulți ani și poate fi ușor de găsit sub forma de medicamente generice.

Printre denumirile comerciale, cel mai cunoscut este Cozaar, din laboratorul Merck Sharp & Dohme, care este considerat medicamentul de referință pentru substanța losartan.

Pe lângă Cozaar, alte denumiri comerciale ușor de găsit în farmacii sunt:

- Aradois.
- Arartan.
- Cardvita.
- Corus.
- Cytrana.
- Lanzacor.
- Losacoron.
- Losaprin.
- Losartec.
- Lorsacor.
- Losartion.
- Lotanol.
- Torlos.
- Valtrian.
- Zaarpress.
- Zart.

CUM SĂ LUAȚI Losartan

Losartanul potasiu este disponibil sub formă de comprimate de 25 mg, 50 mg și 100 mg.

Doza inițială uzuală este de 50 mg zilnic o dată pe zi, cu ajustări la fiecare 1 până la 2 săptămâni, până când se obține controlul tensiunii arteriale.

La pacienții vârstnici sau la cei care iau un diuretic, doza inițială trebuie să fie de 12, 5 până la 25 mg, cu creșteri la fiecare 1 sau 2 săptămâni, în funcție de răspunsul pacientului.

Doza zilnică maximă recomandată este de 100 mg, care poate fi administrată o dată sau de două ori pe zi.

La pacienții cu insuficiență cardiacă, doza maximă poate fi de până la 150 mg pe zi dacă pacientul o tolerează.

Efecte adverse

Deși este un medicament sigur, unele reacții adverse ale losartanului sunt relativ frecvente. Să vorbim doar despre cele mai frecvente și cele mai grave.

- Hipotensiune arterială: Ca și în cazul oricărui medicament antihipertensiv, hipotensiunea arterială este unul dintre efectele secundare posibile ale losartanului. Hipotensiunea apare la aproximativ 5% dintre pacienți.

Simptomele hipotensiunii sunt de obicei manifestate prin amețeli, slăbiciune și întunecare bruscă a vederii, care apar de obicei când pacientul se ridică repede.

Apariția hipotensiunii este mai frecventă atunci când doza inițială de losartan este foarte mare sau când pacienții prezintă una sau mai multe dintre următoarele afecțiuni:

  • Vârsta de peste 60 de ani.
  • Deshidratarea.
  • Utilizarea concomitentă a diureticelor.
  • Insuficiență cardiacă.

După cum sa explicat deja, la pacienții cu risc crescut de hipotensiune arterială, doza inițială de losartan trebuie să fie de 12, 5 mg sau 25 mg.

- Hiperkalemia (creșterea concentrației de potasiu din sânge): creșterea nivelului de potasiu în sânge este un efect advers relativ comun și periculos, deoarece poate provoca aritmii cardiace letale.

Hiperkaliemia apare la aproximativ 4% dintre pacienți și este unul dintre principalele motive pentru suspendarea losartanului.

Riscul de hiperkaliemie este mai mare la pacienții diabetici cu insuficiență renală cronică, vârstnicii sau cei care iau medicamente care îmbunătățesc potasiul, cum sunt antiinflamatoarele, inhibitorii ECA sau spironolactona diuretică.

La mulți pacienți, reducerea dozei, optimizarea altor medicamente și educația alimentară pentru a evita alimentele bogate în potasiu sunt suficiente pentru a controla concentrațiile de potasiu din sânge.

În multe cazuri, totuși, losartanul este întrerupt definitiv, deoarece chiar și după reducerea dozei și cu modificările de mai sus, nivelurile de potasiu din sânge rămân în intervale periculoase.

- Înrăutățirea funcției renale: Deși losartanul este un medicament utilizat pe scară largă pentru protecția rinichilor, în anumite circumstanțe, acesta poate deveni dăunător.

Pacienții cu insuficiență cardiacă deshidratată, hipotensivă, antiinflamatorie sau decompensată sunt cei cu risc crescut de a avea insuficiență renală potențată de losartan.

- Diaree: Deși este o reacție secundară mai frecventă cu olmesartan, diareea poate apărea, de asemenea, la aproximativ 4% dintre pacienții cărora li se administrează losartan.

Losartan, ca și celălalt ARA II, are o incidență mai mică a tusei și a reacțiilor alergice decât inhibitorii ACE.

CONTRAINDICAȚII

Losartanul potasic este contraindicat la pacienții cu antecedente de reacție alergică la orice medicament din clasa ARA II.

De asemenea, medicamentul nu trebuie prescris pentru persoanele cu stenoză arterială renală bilaterală, cu valori crescute ale potasiului în sânge sau la limita superioară a valorilor normale sau în perioadele de agravare acută a funcției renale.

Losartan este contraindicat în timpul sarcinii, din cauza riscului crescut de malformații fetale și complicații obstetricale.

De asemenea, Losartanul nu trebuie administrat în timpul alăptării.

INTERACȚIUNI DE DROGURI

Trebuie evitată administrarea concomitentă a losartanului cu următoarele medicamente:

- Aliskiren (Rasilez): risc crescut de hiperkaliemie și hipotensiune arterială.
- Antiinflamatoare: risc crescut de hiperkaliemie, hipotensiune arterială și leziuni renale acute.
- inhibitori ECA: risc crescut de hiperkaliemie și hipotensiune arterială.
- Litiu: risc crescut de toxicitate la litiu.

Administrarea concomitentă a losartanului cu următoarele medicamente trebuie făcută cu precauție și cu monitorizarea riscului:

- Fluconazol: reduce eficacitatea losartanului.
- Rifampicină: reduce eficacitatea losartanului.
- Sulfametoxazol-trimetoprim (Bactrim): risc crescut de hiperkaliemie.
- Spironolactonă: risc crescut de hiperkaliemie.
- Canabisul: crește concentrația de THC în sânge.

Losartanul potasiu nu interferează cu eficacitatea contraceptivelor hormonale.


Ce inseamna LEUCOCYTOSA si NEUTROFILIA?

Ce inseamna LEUCOCYTOSA si NEUTROFILIA?

Leucocitoza și neutrofilia sunt două modificări frecvent întâlnite în testul de sânge, ceea ce înseamnă, respectiv, creșterea hemocitului și a neutrofilelor în sânge. Leucocitoza și neutrofilia sunt, de obicei, legate de infecție, dar pot apărea, de asemenea, într-o serie de alte probleme de sănătate, cum ar fi leucemii, inflamații, stres fizic sau utilizarea anumitor medicamente. În acest articol,

(medicină)

PRE-CURSURI - Teste de laborator de rutină

PRE-CURSURI - Teste de laborator de rutină

Noi numim consultări medicale prenatale efectuate în timpul sarcinii, care vizează monitorizarea evoluției sarcinii și asigurarea unei sănătăți bune fătului și mamei în așteptare. Trebuie să începeți vizitele prenatale în primul trimestru, de preferință până în a 10-a săptămână de gestație. În general, sugerăm ca fe

(medicină)