ENDOSCOPIA HIGH DIGESTIVĂ - Ce este și cum este făcut
Endoscopia superioară, adesea numită endoscopie, este un test pentru a vizualiza partea superioară a tractului gastro-intestinal, compusă din esofag, stomac și duoden (prima porțiune a intestinului subțire).
Endoscopia digestivă este o procedură de obicei efectuată de gastroenterolog și poate fi utilizată atât ca mediu de diagnostic cât și pentru tratarea diferitelor probleme ale sistemului digestiv superior.
Dacă căutați informații despre colonoscopie, citiți: EXAMINAREA COLONOSCOPIEI.
Ce este endoscopia înaltă?
High Endoscopy Digestive (EDA) este un examen care are ca scop diagnosticarea și tratarea unora dintre cele mai frecvente boli ale sistemului digestiv superior. Endoscopia poate fi, de asemenea, numită esophagogastroduodenoscopy, deoarece este o examinare endoscopică care permite vizualizarea directă a interiorului esofagului, stomacului și duodenului.
Endoscopia digestivă se face cu un dispozitiv numit endoscop, un tub flexibil lung și subțire, care are o cameră la capăt, permițând filmarea în interiorul organelor digestive. Endoscoapele actuale au imagini de înaltă definiție și pot fotografia pe HDTV.
Endoscoapele actuale sunt de aproximativ 1 metru lungime și 8 până la 11 milimetri (0, 8 până la 1, 1 cm) în diametru. Există deja endoscoape ultratensive care au numai 0, 5 cm diametru, dar nu sunt încă atât de răspândite.
Endoscopul are o cameră de înaltă rezoluție și propria sursă de lumină, care servește la iluminarea interioară a organelor. Dispozitivul este de asemenea capabil să aspire și să injecteze apă pentru a curăța secrețiile care pot împiedica vizualizarea directă a mucoasei esofagului, stomacului sau duodenului.
Endoscopia digestivă nu este folosită numai pentru a vedea și filma interiorul esofagului, stomacului și duodenului, poate fi de asemenea folosită pentru a efectua biopsii și pentru a trata unele probleme, cum ar fi ulcerații sau vene varicoase. Prin endoscop este posibilă introducerea unei serii de unelte, cum ar fi forceps biopsie, bucle, ace, sonde pentru scleroterapie sau electrocautery, balon pentru dilatare, plase și coșuri. Astfel, o varietate de proceduri pot fi efectuate în timpul unei endoscopii digestive de mare intensitate.
Indicații pentru o endoscopie digestivă înaltă
Endoscopia digestivă endoscopică este o procedură indicată în mod obișnuit în următoarele situații:
- Investigarea durerii sau a disconfortului inexplicabil la nivelul abdomenului superior (citiți: DIAGNOSTICA ÎN BAZA ABDOMINALĂ Cauze majore).
- Evaluarea severității bolii de reflux gastroesofagian, care nu răspunde tratamentului inițial clinic. (citiți: Refluxul gastroesofagian).
- Testul de screening al cancerului la pacienții cu diagnostic anterior al esofagului Barrett.
- Investigarea greaței și vărsăturilor persistente.
- Evaluarea și tratamentul posibil pentru sângerarea tractului gastro-intestinal superior (cum ar fi vărsăturile cu sânge sau semnele de sânge digerate în scaun, sugerând cauza stomacului).
- Investigarea varicelor esofagiene la pacienții cu ciroză și / sau hipertensiune portală.
- Investigarea anemiei datorate deficienței de fier fără o cauză determinată (citiți: ANEMIA FERROPRIVA | Deficiență de fier).
- Investigați imaginile dificultății de înghițire a alimentelor sau a sentimentului de alimente adăpostite în esofag.
- Eliminarea corpului străin înghițit accidental.
- Evaluați severitatea afectării esofagiene la pacienții care au consumat sodă caustică, înălbitor (înălbitor) sau orice altă substanță corosivă.
- Pentru a evalua vindecarea sau evoluția polipilor, tumorilor sau ulcerelor găsite în endoscopiile anterioare.
Endoscopia gastrointestinală superioară poate fi, de asemenea, utilizată pentru a diagnostica infecțiile bacteriene cu H. pylori. Cu toate acestea, există și alte metode de diagnostic mai puțin invazive care pot fi utilizate în locul endoscopiei. În mod similar, după tratamentul cu antibiotice, cu excepția cazului în care pacientul are ulcer gastric sau duodenal, nu este necesar ca endoscopia să fie repetată pentru a confirma vindecarea (vezi: H. PYLORI (Helicobacter pylori).
Pregătirea endoscopiei digestive superioare
Pentru a maximiza rezultatele și pentru a reduce riscurile de complicații, fiecare pacient care urmează să fie supus unei endoscopii digestive trebuie să se pregătească pentru examen.
Pacienții care au o endoscopie superioară programată nu trebuie să mănânce în interval de 4 până la 8 ore înainte de testare. Timpul potrivit va fi stabilit de către gastroenterolog, în funcție de situația clinică a pacientului. Apa poate fi ingerată cu până la 2 ore înainte de procedură. Este important ca stomacul să fie gol, astfel încât să nu existe riscul vărsăturilor pacientului în timpul examinării și astfel medicul să poată vizualiza totul în interior fără a fi deranjat de rămășițele alimentare.
Majoritatea medicamentelor pot fi menținute până la momentul endoscopiei, așa că fiți atenți să le luați cu gâturi mici de apă pentru a evita să ajungeți la momentul examenului cu un stomac plin. Unele medicamente pot necesita ajustări ale dozei, cum ar fi medicamentele pentru diabet, datorită postului care ar trebui făcut până la 8 ore înainte de endoscopie.
Decizia de întrerupere a tratamentului cu medicamente antiplachetare (de exemplu clopidogrel sau ticlopidină) sau anticoagulante (de exemplu, heparină sau warfarină) trebuie individualizată, luând în considerare riscul de sângerare în timpul endoscopiei. Pacienții care utilizează aspirină cu doze mici de obicei nu trebuie să-l oprească înainte de procedură.
Nu este necesar să luați antibiotice înainte de a efectua o endoscopie digestivă, chiar și la pacienții cu risc de endocardită infecțioasă (citiți: ENDOCARDITATE | SIMPTOME ȘI TRATAMENT).
Evident, dacă endoscopia este indicată ca o urgență, la fel ca la pacienții cu hemoragie digestivă activă, examinarea este efectuată fără nici o pregătire.
Sedarea și anestezia pentru endoscopie
Endoscopia gastrointestinală superioară se poate face cu sau fără sedare. În cele mai multe cazuri examinarea se face cu pacientul treaz, cu doar sedare ușoară și un analgezic opioid (din familia morfinei). Un spray anestezic este, de asemenea, utilizat de obicei în gât pentru ca pacientul să tolereze mai bine trecerea endoscopului. Mulți pacienți adorm la examinare, iar alții se simt atât de relaxați încât nu se îngrijorează cu procedura.
Endoscoapele ultra-subțiri pot fi introduse prin nas și nu necesită sedare deoarece provoacă disconfort minim. Cu toate acestea, așa cum sa spus, acestea nu sunt încă folosite în toate cazurile.
La sfârșitul endoscopiei, pacientul rămâne observat pentru o perioadă scurtă de timp, de obicei mai puțin de o oră, în timp ce efectul medicamentului sedativ dispare. Unele dintre medicamentele utilizate pot provoca un sentiment temporar de oboseală sau dificultăți de concentrare. Pacientul este de obicei instruit să nu conducă vehiculele și să nu se mai întoarcă la serviciu până în ziua următoare.
Disconfortul cel mai frecvent după examinare este o senzație de distensie abdominală, care apare ca urmare a aerului introdus în timpul examinării. Acest disconfort rezolvă de obicei rapid. Unii oameni se pot plânge de o ușoară durere în gât după test. Majoritatea pacienților pot să mănânce imediat după ce ajung acasă.
Cum se efectuează endoscopia?
Endoscopia este relativ rapidă, cu o durată totală de 10 până la 20 de minute. Nu este nevoie să fiți internat în spital și pacientul se poate întoarce acasă imediat după terminarea examenului.
Pentru a efectua endoscopia digestivă, pacientul este plasat pe laterală și o vena brațului este perforată pentru administrarea de medicamente sedative și analgezice. În mod obișnuit, o gură de protecție din gură este plasată între gură și endoscop, pentru a împiedica pacientul să-l muște.
Examinarea începe cu introducerea endoscopului prin gură, fiind împinsă încet prin orofaringe, esofag, stomac și duoden. Pe măsură ce progresează de-a lungul sistemului digestiv, gastroenterologul va evalua starea mucoasei și va căuta leziuni. Endoscopul este introdus numai în tractul digestiv, fără interferențe în tractul respirator; pacientul nu simte nici o dificultate în respirație.
Dacă găsiți leziuni suspecte, medicul poate efectua biopsii, îndepărtând mici bucăți ale mucoasei pentru evaluarea ulterioară de către un patolog. O biopsie este o procedură nedureroasă. Dacă medicul găsește polipi, pot fi eliminați. În caz de leziuni hemoragice, gastroenterologul poate căuta leziunea, stopând pierderea de sânge. Endoscopul servește, de asemenea, la dilatarea constricțiilor esofagului sau la îndepărtarea obiectelor străine care au fost înghițite.
Complicații ale endoscopiei gastrointestinale superioare
Digestive endoscopy este o procedură foarte sigur, cu un risc scăzut de complicații la majoritatea pacienților. Rata actuală de complicații de 0, 0002% în endoscopii numai diagnosticare și 0, 15% în endoscopii în care se efectuează o intervenție. Riscul de perforare a esofagului sau a stomacului este mai mic de 0, 03%.
Dacă dispozitivele sunt sterilizate corespunzător, în conformitate cu protocoalele internaționale, nu există riscul de a contracta infecții cum ar fi hepatita sau HIV după o endoscopie digestivă.
TRICOMONÍASE - Simptome, transmisie și tratament
introducere Trichomonasisul este o boală cu transmitere sexuală (STD) provocată de protozoare Trichomonas vaginalis . Este cea mai comună boală cu transmitere sexuală non-virală din lume, care afectează aproximativ 170 de milioane de oameni. La femei, trichomoniaza este o cauza majora a vaginitei (infectie a vaginului), ceea ce duce adesea la plangeri precum evacuarea vaginala, mirosul genital si urinarea dureroasa. Pe de
VIDEO: Primele simptome ale virusului HIV
Vizitați canalul nostru YouTube: https://www.youtube.com/mdsaude Transcriere video Toată lumea a auzit că simptomele SIDA apar doar câțiva ani după ce pacientul a fost infectat cu virusul HIV. Dar ceea ce mulți oameni nu știu este că marea majoritate a oamenilor au o imagine denumită sindromul retrovirus acut deja în primele patru săptămâni după contaminarea cu virus. Și exact desp
